Raport ştiinţific

 

Seeing the Unseen. Landscape Archaeology on the Northern Frontier of the Roman Empire at Porolissvm (Romania) - PoroLIMES.

 

 

PN-II-PT-PCCA-2011-3-Tip 1-0924

Contract nr. 924/24.07.2012

Director Grant: Dr. Coriolan H. Oprean

 

 

            Rezumatul etapei:

                Coordonatorul proiectului (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei) şi-a concentrat activitatea în scopul alcătuirii infrastructurii necesare finalizării temei: bibliografie, bază de date, scanarea documentaţiei primare, fişe de structuri arheologice şi abordări arheometrice teoretice.

                Partenerul 1 (Universitatea Babeş-Bolyai), a elaborat documentaţia cartografică şi analizele GIS primare referitoare la teritoriul delimitat ca obiect de studiu în cadrul proiectului prin intermediul colectivului de geografi, în vreme ce colectivul de biologi şi zoologi au întocmit documentaţia bibliografică cu privire la fauna zonei abordate.

                Partenerul 2 (Institutul de Cercetări Biologice) a recoltat probele necesare analizelor palinologice şi de 14C elaborând în acelaşi timp şi baza de date, lista bibliografică şi a speciilor de plante vasculare prezente în arealul cercetat.

                Activităţile tuturor echipelor de cercetare implicate în cadrul acestui proiect au dus la bun sfârşit şi în proporţie de 100% obiectivele asumate în Planul de realizare a proiectului şi programate a se desfăşura în Etapa I.

 

            Raport ştiinţific şi tehnic

            Conform planului de realizare a proiectului asumat, în intervalul 27 iulie-15 decembrie 2012 s-a derulat Etapa I – Privire de ansamblu asupra zonei studiate şi elaborarea bazei de date necesară studiilor ulterioare. În cadrul acesteia, au fost derulate activităţile planificate ale coordonatorului şi ale partenerilor după cum urmează:

 

Coordonatorul Proiectului (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca al Academiei Române)

Etapa I.1. – Elaborarea unei baze de date necesară înregistrării datelor arheologice şi istorice cunoscute momentan despre zona Porolissvm precum şi realizarea unor lucrări de teren în scopul determinării unor noi structuri arheologice.

Obiectivul principal al etapei a constat în crearea premiselor indispensabile abordării metodologice moderne, globale necesare viziunii actuale din cadrul cercetării europene. În consecinţă, am efectuat o serie de activităţi teoretice şi practice necesare creării infrastructurii proiectului. Activităţile concrete au constat în:

a. Liste bibliografice tematice;

b. Scanarea şi digitizarea documentaţiei arheologice existente;

c. Elaborarea unei baze de date online;

d. Fişe de înregistrare pentru structurile arheologice identificate.

Descrierea tehnică a activităţilor:

a. Liste bibliografice tematice – în vederea elaborării listelor bibliografice au fost desfăşurate cercetări în Biblioreca Academiei Române din Cluj, Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Biblioteca Muzeului de Istorie a Transilvaniei, Biblioteca Muzeului de Istorie şi Artă Zalău, precum şi în fondurile documentare ale Muzeului de Istorie şi Artă Zalău şi a Institutului de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca. Lista bibliografică a fost structurată pe următoarele:

- rapoarte de săpătură, date şi note privind cercetările în situl de la Porolissvm

- studii generale despre situl de la Porolissvm şi împrejurimi

- castrele de la Porolissvm şi limes-ul din zonă

- aşezările civile

- amfiteatrul

- vama romană

- studii de numismatică

- produse ceramice de la Porolissvm

- monumente, epigrafie, prelucrarea pietrei, statui şi statuete de piatră sau metal

- diplome militare, ştampile tegulare, instrumentum domesticum

- armament şi piese de echipament militar

- arheozoologie, alimentaţie

- trupe, militari şi populaţie

- descoperiri mărunte, viaţă cotidiană

- note, misc.

b. Scanarea şi digitizarea documentaţiei arheologice existente – documentaţia grafică supusă atenţiei noastre constă din planuri de situaţie, profile şi suprafeţe făcând parte din documentaţia de săpătură originală desenate în timpul campaniilor arheologice pe hârtie de calc milimetric dar şi planurile generale privind situl de la Porolissvm sau zonele limitrofe cuprinse în arealul destinat studiului, aşa cum este el definit în cadrul proiectului. Această activitate are un dublu scop, pe de-o parte crearea unei arhive virtuale, pe de alta realizarea unui plan general din punct de vedere arheologic al zonei ce ulterior va fi georeferenţiat şi analizat în combinaţie cu datele digitale obţinute de la parteneri.

c. Elaborarea unei baze de date online – s-a avut în vedere realizarea unei baze de date complexe, cu o structură arborescentă pornind de la date generale privind zona şi siturile introduse, pentru ca mai apoi pe baza unor coordonate geografice fixe să fie introduse date despre suprafeţele cercetate arheologic, contextele arheologice identificate şi documentate în teren, dar mai ales a artefactelor descoperite. Se urmăreşte conectarea aceteia la un server cartografic în ideea unei mai bune gestionări şi cartări a locurilor de descoperire a fiecărei piese spre exemplu. În acelaşi timp, baza de date ţine locul unei arhive digitale a documentaţiei scrise completate în timpul cercetărilor arheologice. O astfel de bază de date se va dovedi a fi un instrument de lucru foarte util nu numai pentru catalogarea structurilor arheologice, dar mai ales pentru gestionarea şi interpretarea ştiinţifică a acestora.

d. Fişe de înregistrare pentru structurile arheologice identificate – fişele de înregistrare a structurilor arheologice sunt instrumentele moderne de înregistrare şi stocare a informaţiei din teren fiind concepute extrem de amănunţit având în vedere caracterul distructiv al săpăturii arheologice. Modelul preluat şi adaptat condiţiilor specifice ale sitului de la Porolissvm au fost fişele de context de tip MoLAS utilizate de Museum of London Archaeological Service. Cel mai important rol al lor este acela de a crea o matrice cronologică generală a sitului cercetat şi de a seria pe aceste criterii contextele arheologice identificate şi implicit artefactele descoperite în cadrul acestora.

În acelaşi timp, a fost realizată şi o abordare arheometrică generală asupra orientării castrului mare de la Porolissum urmărindu-se realizarea masuratorilor de teren privind orizontul real pentru centrul castrului de la Porolissum (punctual de statie principal). Masuratorile au fost realizate cu ajutorul unui teodolit Leica Builder R, cu rezolutia de 1ş, determinarea orizontului real precum si a orientarii reperelor castrului (via principalis, porti, turnuri) s-a facut relative la directia nordului geographic cu ajutorul unui receptor GPS. Coordonatele punctului de statie pe baza masuratorilor GPS mediate sunt: Longitudine 23ş 09’ 27.12” E, Latitudine 47ş 10’ 45.9” N, Altitudine 534.5 m. Pentru redundanţa informaţiei privind orizontul real şi a orientării principalelor puncte de reper ale castrului s-au obţinut şi imagini digitale de tip panoramare din acelaşi punct de staţie cu cel folosit pentru poziţionarea teodolitului. Tot pentru redundanţa informaţiei au fost determinate cu teodolitul coordinate orizontale pentru Soare si Luna, la momente de timp precise din acelaşi punct de staţie.

Determinarea directiilor de răsărit şi apus ale Soarelui pentru punctul de staţie la epoca de realizare şi funcţionare a castrului (sec. II-III A.D.) a fost scopul demersului, reconstituirea digitala a orizontului real pe baza masuratorilor de teren (baza de date) şi interfaţarea cu programul (software) de efemeride astronomice “The Sky” reprezentând mijlocul tehnic de realizare a acestui deziderat.

Verificarea direcţiilor determinate, a înclinării eclipticii, direcţiei punctului vernal pentru epoca de realizare a castrului s-a obţinut pe baza unor programe proprii (scrise in limbajele C, Pascal sau Basic).

Concluziile preliminare cu privire la poziţionarea castrului Porolissvm faţă de pozitia arcelor solare la epoca de realizare si functionare a castrului ar fi următoarele:

1. Poziţionarea castrului a folosit cu precadere avantajele naturale ale terenului, dar orientarea axelor principale ale castrului (perpendiculare) pune in evidenta şi o foarte posibila orientare legata de arcele solare.

2. Direcţia axei data de Via Principalis este in interiorul arcelor solare , mai precis intrarea via principalis sinistra are azimut 299ş 15’ 52”, respectiv intrarea via principalis dextra are azimut 121ş 14’ 44”. Azimuturile au fost măsurate in sens astronomic, fata de directia nordulului geografic / astronomic.

3. Orientarea marii majorităţi a castrelor cunoscute respecta incadrarea  pentru Via Principalis sau Via Praetoria-Via Decumana în interiorul arcelor solare specifice siturilor şi epocilor de realizare.

Avand in vedere considerentele de ordin practic la realizarea construcţiei castrului, direcţia pentru Via Principalis ar putea indica intervalele de momente din an ale “trasarii” in teren a direcţiilor castrului de catre gromatici. Pentru castrul Porolissvm aceste momente ar putea fi: 18 – 20 ianuarie sau 24 - 26 noiembrie ( porta dextra) respectiv 17-19 mai sau 29 -31 iulie (porta sinistra). A doua varianta este mult mai probabila din punct de vedere practic al trasarii constructiei. Prima varianta ar reprezenta o similitudine cu modalitatea de orientare de mai tarziu a bisericilor crestine (directia rasaritului Soarelui) si este interesant de remarcat ca exact pe aceasta directie a avut loc in anul 120 A.D.,18 ianuarie, o eclipsă parţială de Soare  cu 75% grad de acoperire la rasaritul Soarelui. Este de asemenea interesant de semnalat că pentru prima variantă direcţia apusului Soarelui coincide cu punctul cel mai înalt spre sud-vest (Meseş – vârful pe care este amplasat acum Releul de telecomunicaţii).

Indicatori de rezultat:

În conformitate cu planul de realizare au fost îndeplinite următoarele sarcini: lista bibliografică (vezi Anexa 1), scanarea şi digitizarea documentaţiei grafice (vezi Anexa 2), baza de date online (vezi Anexa 3) şi fişe de înregistrare arheologică (vezi Anexa 4).

Cercetări de teren şi ridicări topografice în siturile de la Românaşi şi Tihău în vederea indentificării şi stabilirii locurilor destinate a fi cercetate prin mijloace geofizice non-distructive în etapele următoare ale proiectului.

În data de 8 noiembrie 2012 am organizat la Institutul de Arheologie şi Istoria din Cluj-Napoca PoroLIMES Project Workshop fiind prezentat programul de cercetare internaţional Corpus Limitis Imperii Romani, sectorul Daciei romane. În cadrul acestui workshop a fost prezentată comunicarea susţinută de C. H. Oprean, V.-A. Lăzărescu (membri ai proiectului) şi alţi colaboratori, Limes-ul Daciei Porolissensis şi al Daciei Superior. Cercetări arheologice şi măsurători geomagnetice recente (vezi Anexa 5).

O prezentare a proiectului a fost acceptată pentru a fi publicată în revista Ephemeris Napocensis (categorie CNCSIS B) numărul XXII/2012.

 

 

 

 

            Partenerul 1.1 (Facultatea de Geografie – UBB Cluj-Napoca)

            Etapa I.2.a. – Reconstituirea 3D a peisajului şi a structurilor arheologice din zona studiată

            Scopul principal al acestei etape a fost acela de a realiza o colecţie de date (grafice şi numerice), în vederea identificării unei metodologii care să permită pe bază de similitudine sau antagonism găsirea cauzalităţilor legate de amplasarea infrastructurilor antropice, în zona de studiu.

În acest sens avem în vedere, în etapele următoare, folosirea unor metode de analiza spaţială multicriterială care să valideze amplasarea sistemului actual de infrastructuri antropice (drumuri, aşezări etc.) şi pornind de la acesta, dar schimbând criteriile să identificăm arealele favorabile amplasărilor acestor infrastructuri în perioada romană.

Recunoaşterea terenului este o etapa importantă a oricărui studiu geografic. Această etapă a fost abordată metodologic prin urmatoarele tipuri de operaţiuni:

- colecţionarea, gruparea şi studiul hărţilor topografice care acoperă teritoriul de studiu;

- extragerea entităţilor grafice elementare şi alcătuirea layerelor de bază;

- realizarea hărţii topografice cu acoperire la nivelul arealului de studiu;

- campanii de teren pe parcursul cărora au fost validate concluziile preliminare rezultate din cercetarea cartografică iniţială.

Pe baza informaţiilor adunate s-a realizat un studiu geomorfologic al întregului areal de studiu care să permită identificarea contextului geomorfologic actual, ca punct de plecare pentru reconstituirea mediului din etapele viitoare.

Activitatea s-a bazat pe următoarele operaţiuni:

- analiza harţilor topografice

- realizarea hărţilor morfologice şi a tabelelor şi reprezentări grafice cu ponderile suprafeţelor aferente categoriilor de indicatori morfologici: trepte altitudinale, adâncimea fragmentării, pantă, expoziţie

- elaborarea unei sinteze geomorfologice la nivelul arealului de studiu

În această etapă au fost identificate viitoarele criterii de intrepretare a contextului geomorfologic şi geografic general. Au fost căutate soluţii de integrare a criteriilor în algoritimi care să permită determinarea favorabilităţilor de amplasare pe baza cercetărilor bibliografice efectuate cu ocazia deplasărilor făcute la colaboratori cu experienţă în prelucrarea şi analiza datelor spaţiale (ASRC Bucureşti, Universitatea Bucureşti).

Activitati realizate (participare membri):

  1. Colectare de harti topografice 1:25.000 si 1:50.000 care acoperă zona de studiu (Vescan I., Rus I. , Fodorean I.)
  2. Scanare, georeferenţiere şi concatenare a harţilor pentru acoperirea zonei de studiu  (Vescan I., Rus I., Vele D.)
  3. Digitizare elemente grafice (puncte, linii, poligoane) în vederea alcătuirii bazei de date grafice (Vescan I., Rus I. , Fodorean I., Vele D.)
  4. Extragere date şi analiză primară în vederea alcătuirii bazelor de date statistice  (Vescan I., Rus I. , Petrea D., Irimuş I. A.)
  5. Cartare si inventariere geomorfologică a zonei (Petrea D., Irimuş I. A.)
  6. Documentare bibilografică (Vescan I., Rus I., Petrea D.)

Rezultate (Anexa 6):

  1. Harta topografică cu acoperirea zonei de studiu
  2. Harta hipsometrică
  3. Harta adâncimii fragmentării
  4. Harta pantelor
  5. Harta expoziţiei versanţilor
  6. Harta vizibilităţii din punctele cu altitudini mari
  7. Tabele şi reprezentări grafice cu ponderile suprafeţelor aferente categoriilor de indicatori morfologici: trepte altitudinale, adâncimea fragmentării, pantă, expoziţie
  8. Layere tematice cu curbe de nivel, intravilane, reţea de drumuri, retea hidrografică
  9. Tabele atribut cu reţeaua de drumuri, intravilanele localităţilor, reţea hidrografică, unităţile de relief
  10. Sinteză geomorfologică a zonei
  11. Harta cu unităţile de relief din zonă

 

            Partenerul 1.2 (Facultatea de Biologie – UBB Cluj-Napoca)

            Etapa I.2.b. – Identificarea biodiversităţii faunistice din zona Porolissvm în timpul perioadei romane (Partea I)

Prin studii de teren şi pe baza literaturii de specialitate a fost evaluată biodiversitatea faunistică din zona Porolissvm din perioada actuală. Practic, a fost întocmită o listă a principalelor specii de animale (vertebrate şi nevertebrate) care pot fi întâlnite în zona de desfăşurare a proiectului (Fig. 1). De asemenea, s-a alcătuit o listă a principalelor plante vasculare din zona Porolissvm.

Descrierea tehnică a activităţilor cuprinse în etapa de execuţie: Pentru atingerea obiectivului au fost implicaţi 3 specialişti: Prof. Dr. Laszlo Rakosy, dr. Andrei Crişan (nevertebrate), respectiv Conf. Dr. Ioan Coroiu. Activităţile au constat în studii de teren în zona de desfăşurare a proiectului (Tabel 1) şi sinteză bibliografică (Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Biblioteca Judeţeană I.S. Bădescu Sălaj, Biblioteca Octavian Goga Cluj-Napoca şi Biblioteca Central Universitară Lucian Blaga Cluj-Napoca). Listele conţin 189 specii de animale, respectiv 146 specii de plante.

                Tabel 1. Lista deplasărilor

Activitatea

Persoanele implicate

Perioada

Investigaţii faunistice

Laszlo Rakosy

Ioan Coroiu

Andrei Crişan

10-11.11.2012

Investigaţii faunistice

Laszlo Rakosy

Andrei Crişan

17-19.11.2012

Investigaţii faunistice, consultarea Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău şi Biblioteca Judeţeană I.S. Bădescu Sălaj

Andrei Crişan

20-21.11.2012

Investigaţii faunistice

Andrei Crişan

24-25.11.2012

 

Aportul fiecărei persoane implicate în proiect la realizarea obiectivelor etapei:

Prof. Dr. Laszlo Rakosy – participare la studii în teren şi întocmirea listei de specii de nevertebrate şi de plante vasculare;

Conf. Dr. Ioan Coroiu - participare la studii în teren şi întocmirea listei de specii de vertebrate;

Dr. Andrei Crişan – participare la studii în teren, consultare materiale bibliografice (muzeu şi biblioteci) în vederea întocmirii listei de specii de nevertebrate şi a speciilor de plante vasculare din zona Porolissvm.

Rezultate: o listă cu 188 specii de animale (Anexa 7) şi o listă cu 146 specii de plante vasculare (Anexa 8) din zona Porolissvm şi o listă bibliografică generală (Anexa 9).

 

 

 

   

 

   

 

   

 

   

 

 

            Partenerul 2 (Institutul de Cercetări Biologice)

            Etapa I.3. – Elaborarea unei liste a speciilor de plante vasculare din zona destinată studiului şi obţinerea unor probe palinologice 14C, precum şi calibrarea datelor şi realizarea unor modele de tip „age-depth” a probelor palinologice

Activităţi

I.3.1.1. Consultarea bibliografiei de specialitate şi stabilirea metodelor de lucru;

I.3.1.2. Realizarea listei parţiale a speciilor de plante vasculare din zona de studiu;

I.3.1.3. Crearea bazelor de date;

I.3.2.1. Consultarea bibliografiei palinologice şi stabilirea metodelor de lucru;

I.3.2.2. Recoltarea probelor palinologice în teren, eşantionarea şi prelucrarea chimică în laborator a unor secvenţe palinologice din zona sitului Porolissum;

I.3.2.3. Eşantionarea pentru datări C14 a nivelelor semnificative pentru locuirea romană şi pentru istoria vegetaţiei din regiune.

S-a realizat consultarea bibliografiei de specialitate relevante din punct de vedere botanic pentru zona de studiu şi s-au alcătuit fişe bibliografice corespunzătoare. De asemenea, s-a realizat o listă parţială cu 205 specii de plante identificate cu ocazia inventarierii perimetrului sitului arheologic. S-a creat o bază de date pentru stocarea, selecţia şi exportarea datelor de vegetaţie.

S-a realizat consultarea bibliografiei de specialitate relevante din punct de vedere palinologic pentru zona de studiu şi s-au alcătuit fişe bibliografice corespunzătoare. Au fost selectate metodele de lucru adecvate. S-au efectuat deplasări pe teren în regiune şi s-au extras carotele palinologice cu ajutorul sondei manuale. In laborator a fost stabilita litologia şi s-au efectuat eşantionări, urmate de prelucrarea chimică a eşantioanelor. Separat au fost prelevate eşantioane în vederea obţinerii de datări C14, care au fost trimise în străinătate pentru datarea prin metoda AMS, în vederea calibrării datelor şi realizării modelelor de tip “age-depth”.

Descrierea tehnică a activităţilor

I.3.1.1. Consultarea bibliografiei de specialitate şi stabilirea metodelor de lucru

S-a efectuat o documentare ştiinţifică cu privire la studiile botanice efectuate în zona de studiu, precum şi în unele perimetre adiacente relevante. După consultarea bibliografiei de specialitate s-au selectat metodele de lucru cele mai adecvate şi moderne pentru efectuarea cercetărilor floristice. Astfel, au fost centralizate într-o listă referinţele bibliografice utilizate, iar pentru cele mai importante s-au realizat fişe bibliografice.

Metodele de lucru cuprind următoarele protocoale: Protocolul de inventariere a florei, Protocolul de inventariere a vegetaţiei şi Protocolul de cartare a vegetaţiei.

I.3.1.2. Realizarea listei parţiale a speciilor de plante vasculare din zona de studiu

Pentru realizarea listei parţiale de specii de plante vasculare din perimetrul sitului arheologic Porolissum, s-au efectuat deplasări pe teren, urmând transecte prestabilite pentru inventarierea floristică a speciilor de plante vasculare. Materialul vegetal care nu a putut fi identificat pe teren, s-a colectat şi determinat în laborator, după care a fost depus la herbar. Astfel, până în prezent lista speciilor de plante conţine 202 taxoni de plante cu reprezentanţi (numărul este indicat în paranteză) din următoarele familii: Aceraceae (2); Amaranthaceae (1); Apiaceae (7 ); Aristolochiaceae (1); Asclepiadaceae (1); Asteraceae (30); Boraginaceae (5); Brassicaaeae (1); Campanulaceae (2); Caprifoliaceae (1); Caryophyllaceae (7); Chenopodiaceae (3); Cistaceae (1); Convolvulaceae (1); Cornaceae (1); Corylaceae (2); Cyperaceae (3); Dipsacaceae (3); Equisetaceae (1); Euphorbiaceae (2); Fabaceae (16); Fagaceae (4); Gentianaceae (2); Geraniaceae (1); Guttiferae (2); Juncaceae (3); Lamiaceae (16); Liliaceae (1); Linaceae (1); Malvaceae (4); Oleaceae (2); Orchidaceae (1); Pinaceae (1); Plantaginaceae (1); Poaceae (25); Polygonaceae (4); Ranunculaceae (5); Rosaceae (14); Rubiaceae (4); Salicaceae (2); Scrophulariaceae (9); Solanaceae (1); Tiliaceae (2); Ulmaceae (1); Urticaceae (1); Violaceae (4).

I.3.1.3. Crearea bazelor de date

Pentru managementul datelor privind vegetaţia s-a creat o bază de date specială intitulată POROLISSVM_2012_2015. Această bază de date a fost creată într-un program special conceput pentru introducerea, stocarea, selectarea şi exportarea rapidă a datelor privind vegetaţia Turboveg 2.97 (Hennekens, S.M. & J.H.J. Schaminee, 2001, Turboveg, a comprehensive database management system for vegetation data Journal of Vegetation Science 12: 589-591).

Baza de date creată conţine opţiuni speciale pentru încărcarea următoarelor informaţii: relevee de vegetaţie însoţite de date privind altitudinea, panta, expoziţia, latitudinea şi longitudinea, precum şi speciile de plante identificate şi abundenţa cu care se regăsesc acestea în fiecare suprafaţă de probă (releveu). De asemenea, se pot introduce în baza de date şi toate speciile de plante identificate de-a lungul cercetărilor.

La aceste activităţi au fost implicate un număr de 3 persoane, botanişti.

I.3.2.1. Consultarea bibliografiei palinologice şi stabilirea metodelor de lucru

S-au creat buffere în programul ArcGis 9.3.1. (ESRI 2009), la diferite distanţe faţă de centrul sitului arheologic de la Moigrad-Porolissum, cu o rază de maximum 60 km. S-a efectuat o selecţie din literatura ştiinţifică de specialitate cu privire la studiile palinologice efectuate în acest perimetru. Referinţele bibliografice au fost centralizate într-o listă, iar pentru cele mai importante s-au realizat fişe bibliografice.

După consultarea bibliografiei de specialitate s-a trecut la etapa selectării metodelor de lucru adecvate pentru analizele palinologice. Metodele de lucru se referă în principal la două tipuri de eşantioane, cele din muşchi de turbă şi alte sedimente de natură organică, respectiv cele cu un conţinut mai ridicat de substanţe minerale. S-au folosit metode combinate, derivate din metodele clasice (Erdtman) şi moderne (Goeury et de Beaulieu, 1979).

I.3.2.2. Recoltarea probelor palinologice în teren, eşantionarea şi prelucrarea chimică în laborator a unor secvenţe palinologice din zona sitului Porolissum

În urma consultării literaturii de specialitate au fost selectate două situri reprezentative, situate în interiorul bufferelor cu raza de 15 km (Hereclean), respectiv 40 km (Iaz) distanţă liniară faţă de situl arheologic, în scopul efectuării analizelor palinologice şi a obţinerii de datări C14, pentru stabilirea vârstei absolute a sedimentelor (Fig.1).

S-au efectuat deplasări pe teren şi au fost extrase carote cu ajutorul unui carotier rus modificat, din “Tăul fără fund” (Fig.2) de lângă localitatea Hereclean, respectiv din „Mlaştina de la Iaz” (Fig.3), de lângă localitatea cu acelaşi nume, ambele situate în judeţul Sălaj.

În paralel au fost efectuate prospectări de teren în jurul sitului, pe o rază de 5 km, în vederea identificării unor eventuale situri adecvate studiilor palinologice, acestea fiind determinate de existenţa unor condiţii specifice, care să permită conservarea polenului şi sporilor diferiţilor taxoni vegetali. Aceste prospectări vor continua şi anul viitor.

În laborator a fost examinată şi notată litologia carotelor, după care s-au efectuat eşantionări în vederea obţinerii preparatelor microscopice, în urma aplicării metodelor de tratament chimic. Eşantioanele au fost extrase la distanţe echidistante de 5 cm.

I.3.2.3. Eşantionarea pentru datări C14 a nivelelor semnificative pentru locuirea romană şi pentru istoria vegetaţiei din regiune, în vederea calibrării datelor şi realizării modelelor de tip “age-depth”

 

Description: D:\D\Parteneriate 2011\Porolissum\Contractare2012_Porolimes\Raportare 2012\Palino\Localizare situri palino 2012 POROLIMES.jpg

Fig.1. Localizarea siturilor selectate pentru analizele palinologice şi datări C14

 

   

Fig. 2. “Tăul fără fund” de la Hereclean    Fig. 3. “ Mlaştina de la Iaz” de lângă băile Iaz

 

Înafară de eşantioanele prelevate pentru analizele palinologice, un număr de 10 eşantioane (3 de la Hereclean şi 7 de la Iaz) au fost prelevate şi trimise în străinătate în vederea obţinerii de datări C14 prin metoda AMS, cu grad de precizie ridicată.

Datările AMS C14 se calibrează folosind programul CALIB REV 6.0.0 (Stuiver şi Reimer, 1993; Stuiver et al.,2010) şi setul de date INTCAL09 (Reimer et al., 2009). Ulterior calibrării datelor se construieşte modelul “age-depth” prin interpolare lineară între punctele mediane (2 deviaţii standard) ale vârstelor calibrate.

Pe baza modelelor de vîrstă se calculează ratele de acumulare ale sedimentelor, pentru diferite intervale temporale, obţinând informaţii importante referitoare la mediile de sedimentare, modificările induse climatic sau antropic etc.

La aceste activităţi au fost implicate un număr de 2 persoane, palinologi.

 

Rezultatele etapei

  1. Listă bibliografică, fişe bibliografice, protocoale de inventariere floristică, palinologică (Anexa 10)

Lista bibliografică

1.          BUIA AL., 1940, Materiale pentru studiul fânaţelor şi păşunilor din reginea Satu Mare-Sălaj. Bul Acad. De Înalte Studii Agron. Cluj, 346-362.

2.          COLDEA GH., 1970, Cercetări fitocenologice asupra pădurilor din munţii Plopiş. (I). Studii şi Cerc. De Biol. Seria Bot. 22, 1, 17-22.

3.          COLDEA GH., 1971, Cercetări fitocenologice asupra pădurilor din munţii Plopiş. (II). Studii şi Cerc. De Biol. Seria Bot. 23, 4, 337-345.

4.          COLDEA GH.,1971, Diagrama sporo-polinică a mlaştinii de la băile Iaz (munţii Plopiş). Studii şi Cerc. De Biol. Seria Bot. 23, 5, 405-408.

5.          COLDEA GH., 1972, Flora şi vegetaţia munţilor Plopiş. Rezumatul tezei de doctorat. Cluj.

6.          COLDEA GH., 1973, Pajiştile mezo-xerofile din munţii Plopiş. Studii şi Cerc. De Biol. Seria Bot. 25, 6,467-496.

7.          COLDEA GH., 1975, Etude phytosociologique concernant les hetraies des monts Plopiş. Revue Roum. De Biol. 20, 1, 33-41.

8.          COLDEA GH., 1978, Vegetaţia fontinală şi palustră din munţii Plopiş. Studii şi Cerc. De Biol. Seria Biol. Veget. 30, 2, 125-134.

9.          COLDEA GH., 1979, Pajiştile de luncă din zona munţilor Plopiş. Contrib. Bot. Cluj-Napoca, 163-174.

10.      COLDEA GH., 1981, Pajiştile mezofile din munţii Plopiş. Studii şi Cerc. De Biol. Seria Biol. Veget. 23, 1, 45-54.

11.      COLDEA GH., 1984, Vegetaţia lemnoasă de luncă din zona munţilor Plopiş. Acta Mus. Porol. Zalău, 8, 565-570.:

12.      COLDEA GH., MICLĂUŞ V., 1975, Contribuţii la studiul stejăretelor din piemontul nord-estic al munţilor Plopiş „Pădurea Lapişul” (jud. Sălaj). Contrib. Bot. Cluj, 121-127.

13.      COLDEA GH., TĂUBER F., PLĂMADĂ E., POP ADRIANA, BARTOK ECATERINA, MUNTEANU D., 1987, Cercetări biocenologice în ecosistemele forestiere din dealurile Sălajului şi Gârboului. Acta Mus. Porol. Zalău, 11, 479-492.

14.      HODIŞAN I., ŞUTEU ŞT., 1979, Contribuţii la cunoaşterea vegetaţiei din Cheile Babii (jud. Sălaj). Studia Univ. Babeş-Bolyai, Ser. Biol Cluj, fasc. 1, 8-17.

15.        KOVÂCS A., 1971, Cercetări fitocenologice în împrejurimile comunei Sărmaşag (jud. Sălaj). Studia Univ. Babeş-Bolyai, Ser. Biol. Cluj, 14, fasc. 1, 41-55.

16.        LUPŞA, V., 1971, Mlaştinile de turbă de la Bălceşti-Călăţele (M. Apuseni). Flora, vegetaţia şi istoricul vegetaţiei. Teză de doctorat, 196 p.

17.        NYÁRÁDY A., LUPŞA, V., BOŞCAIU, N., 1966, Studiul geobotanic şi palinologic al mlaştinii de la izvorul râului Crişul Repede. Studii şi Cerc. De Biol. Seria Bot. 18, 4, 331-339.

18.      NYÁRÁDY A., PÁZMÁNY D., JULA FLORICA, CHIRCĂ EUGENIA, SZABO A.T., 1975/1976, Wiesen und Walder aus dem Agrij-Almaş Becken. Notulae Bot. Horti Agrobot. Clujensis, 8, 77-81.

19.      ŞUTEU ŞT., TEODOREANU EUGENIA, DIACONEASA B., 1978, Prezentul şi trecutul vegetaţiei palustre din tăurile de la Hereclean (jud.Sălaj). Contrib. Bot.Cluj-Napoca, 265-268.

 

  1. Lista parţială a speciilor de plante vasculare din perimetrul studiat

(exemplificare literele A-B) – 100% (Anexa 11), Bază de date floristice (exemplificare câmp de lucru) – 100%

  1. Probe palinologice – 100%

Carotă din situl “ Mlaştina de la Iaz” de lângă băile Iaz

Litologie carote

HERECLEAN – litologie

Adâncime (cm)

Descriere

Culoare

480-420

- argilă lutoasă cu fragmente de lemn şi ierboase

Gri

420-360

- argilă lutoasă cu fragmente de lemn şi ierboase

Gri

360-300

- argilă cu puţin nisip+fragmente minerale >0.5cm +fragmente de lemn

Gri

300-240

- argilă cu nisip şi fragmente de şist+fragmente de lemn

Gri

240-180

- argilă cu nisip şi fragmente de şist+fragmente de lemn

Gri

180-120

- argilă cu fragmente de lemn mai mari şi mai numeroase (ad. 145cm) +fragmente de şist

Gri

120-60

- argilă cu nisip+fragmente de lemn şi ierboase (mai numeroase începând cu ad. 80cm)

Gri

60-0

- argilă cu elemente lemnoase şi rădăcini turboase fine (vinişoare) +resturi de cochilii mici

20-0 – turbă cu argilă şi rădăcini

Gri spre maroniu deschis

IAZ – litologie

Adâncime (cm)

Descriere

Culoare

540-480

- argilă turboasă (gyttja)

520-480 – turbă cu argilă

Negru

Brun închis

480-420

- turbă cu argilă

Brun închis

420-360

- turbă cu lemn şi puţină argilă

Brun închis

360-300

- turbă cu fragmente mari de lemn şi puţină argilă

Brun închis

300-240

- turbă cu lemn şi fragmente vegetale (frunze, rămurele)+puţină argilă

Brun închis

240-180

- turbă cu lemn şi fragmente vegetale (ierboase şi rădăcini)+puţină argilă

Brun închis

180-120

- turbă cu rădăcini

Brun închis

120-60

- turbă cu rădăcini

80-60 – turbă cu rădăcini şi ierboase (paie)

Brun închis

60-0

- turbă cu fragmente ierboase (paie) şi rădăcini turboase fine (vinişoare)

25-0 – paie şi rădăcini fine cu turbă

Brun deschis

 

e. Prepararea probelor destinate analizelor C14 – 100%

Indicatori de proces şi de rezultat

Mobilităţi interne: 14 zile/3 luni x 5 persoane

Nr. articole acceptate spre publicare: 1

Factor impact relativ revistă: 2,595 (The Holocene)

 

 

Tau Fara Fund Hereclean

Tau Fara Fund Hereclean

   

   

   

Mlastina de la Iaz

Mlastina de la Iaz

   

 

 

 

 

Director Grant,

Dr. Coriolan H. Oprean

 

 

 

 

 

 

Anexa 1

Lista bibliografică arheologie

Rapoarte de săpătură, date şi note privind investigaţiile de la Porolissum

Buday, A., Porolissumbol, ErdMuz 25, 1908, 337-348.

Buday, A., Porolissumbol, ErdMuz 26, 1909, 26-35.

Buday, A., Porolissumbol, Dolg. 2, 1911, 70-105.

 Buday, A., Vannak-e limesmaradványok a Meszen?, Dolg. 3, 1912, 99-118.

 Buday, A., Porolissumbol, Dolg. 5, 1914, 67-94.

 Buday, A., Porolissumbol, Dolg. 6, 1915, 51-111.

Ghergariu, L., Raport despre săpăturile arheologice efectuate la Moigrad în anii 1939-1940, AMP 4, 1980, 77-79.

Moga, M., Traiul populaţiei daco-romane şi barbare la graniţa de vest a Daciei. Activitatea şantierului arheologic Porolissum, SCIV 1, 1950, 131-135.

Macrea, M.; Protase, D.; Rusu, M., Şantierul arheologic Porolissum, MCA 7, 1961, 361-390.

Macrea, M.; Rusu, M.; Mitrofan, I., Şantierul arheologic Porolissum, MCA 8, 1962, 485-504.

Chirilă, E.; Gudea, N.; Lucăcel, V.; Matei, Al. V., Săpăturile arheologice şi lucrările de restaurare şi conservare executate la Porolissum (Moigrad) în anul 1979, MCA. A XIV-a sesiune anuală de rapoarte, Tulcea, 1980, 286-288.

Gudea, N., Cercetările de teren şi săpăturile arheologice efectuate pe linia de turnuri în sectorul de nord-vest al limesului Daciei, MCA. A XIV-a sesiune anuală de rapoarte, Tulcea, 1980, 661-663.

Chirilă, E.; Gudea, N.; Matei, Al. V., Lucăcel, V.; Bajusz, I.; Tamba, D., Raport preliminar asupra cercetărilor de la Moigrad (Porolissum) în anii 1977-1979, AMP 4, 1980, 81-104.

Gudea, N.; Chirilă, E.; Bajusz, I., Săpăturile arheologice executate la Moigrad (Porolissum) I. Castrul de pe „Pomet”, MCA 15, Braşov, 1981 (1983), 285-8.

Gudea N.; Chirilă, E.; Matei, Al. V.; Bajusz, I.; Tamba, D., Raport preliminar în legătură cu săpăturile arheologice executate la Moigrad (Porolissum) în anii 1980-1982, AMP 7, 1983, 119-147.

Gudea N.; Chirilă, E.; Matei, Al. V.; Bajusz, I.; Tamba, D., Raport preliminar în legătură cu săpăturile arheologice executate la Moigrad (Porolissum) în anii 1983-1985, AMP 10, 1986, 118-156.

Gudea N.; Chirilă, E.; Matei, Al. V.; Bajusz, I.; Tamba, D.; Moţu, I.; Stoica, Cornelia, Raport preliminar în legătură cu săpăturile arheologice şi lucrările de conservare şi restaurare în complexul daco-roman de la Porolissum în anii 1986-1987, AMP 12, 1988, 147-174.

Gudea, N.; Matei, Al. V.; Bajusz, I.; Tamba, D., Raport preliminar privind săpăturile arheologice şi lucrările de conservare şi restaurare în complexul daco-roman de la Porolissum în anii 1988-1991, AMP 16, 1992, 143-84.

Gudea, N.; Matei, Al.; Pop, H.; Bajusz, I.;  Moigrad-Porolissum com. Merşid, jud. Sălaj – Măgura Moigradului, Vârful dealului Pomet, Amfiteatru, Oraş roman – sector OL, sector L, Vama romană - sector FH, Situri arheologice cercetate în perioada 1983-1992, Brăila, 1996, 73-76.

 Gudea, N.; Matei, Al. V.; Pop, H.; Bajusz, I., Porolissum, jud. Sălaj – A. Măgura Moigradului, B. Amfiteatrul, CCA 1993, Satu Mare, 1994, 50-51.

Gudea, N.; Matei, Al. V.; Pop, H.; Bajusz, I.; Tamba, D., Raport preliminar în legătură cu săpăturile arheologice şi lucrările de conservare şi restaurare executate la Porolissum în anul 1993, AMP 18, 1994, 111-134.

Gudea, N.; Matei, Al. V.; Bejinariu, I.; Tamba, D.; Bajusz, I., Moigrad-Porolissum, com. Mirşid, jud. Sălaj (Porolissum) – Măgura Moigradului, Vitinal, Valul dublu – Dealul Comorii, Oraş roman, Amfiteatru, CCA 1994, Cluj-Napoca, 1995, 55-57.

Scurtu, E. F., Moigrad-Porolissum, jud. Sălaj – Studiu geofizic, CCA 1996, Bucureşti, 1997, 38.

Scurtu, F. E., Radiografia geofizică a unei părţi a oraşului Porolissum, SCIVA 48/4, 1997, 361-372.

Matei, Al. V.; Băcueţ-Crişan, Sanda; Băcueţ-Crişan, D. A., Porolissum (Măgura Moigradului) – apeductul roman, faza de lemn, jud. Sălaj, CCA 1998, 1999, 89-91.

Bajusz, I., Moigrad, com. Mirşid, jud. Sălaj (Porolissum). Punct Pomet, CCA 1999, 2000, 64.

Gudea, N.; Tamba, D.; Cosma, C.; Trif, C., Moigrad. com. Mirşid, jud. Sălaj (Porolissum). Oraşul roman. Cercetările drheologice de la Porolissum – sectorul LM; clădirea LM. 1-S (sanctuarul IOMD), CCA 1999, 2000, 62-64.

Matei, Al. V.; Băcueţ-Crişan, D., Jac, com. Creaca, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pomet, CCA 1999 Deva, 2000, 50-51.

Gudea, N.; Tamba, D., Moigrad, com. Mirşid, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Oraşul roman (Municipium Septimium Porolissensium), CCA 2000, 2001, 150-152.

Matei, Al. V., Moigrad, com. Mirşid, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pomet, CCA 2000, 2001, 152-153.

Gudea, N., Moigrad, com. Mirşid, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pomet – Sector LM, obiectiv LM.3, CCA 2001, 2002, 207-209.

Matei, Al. V., Jac, com. Creaca, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pomet – Froum, CCA 2001, 2002, 173-176.

Bajusz, I., Jac, com. Creaca, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pomet, CCA 2002, 2003, 167-168.

 Tamba, D.; Gudea, N.; Matei, Al. V.; Cosma, C., Moigrad-Porolissum, com. Mirşid, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Dealul Pomet – Sector LM3, Sector OL, Sector Forum, CCA 2002, 2003, 200-208.

Matei, Al. V., Şantierul arheologic Porolissum, Silvania 1/4, 2002, 118-119.

 Matei, Al. V.; Tamba, D.; Gudea, N., Moigrad-Porolissum, com. Mirşid, jud. Sălaj [Porolissum]. Punct: Pomet – Cercetările arheologice la vest de forum, din zona centrală a oraşului roman Porolissum, Clădirea LM3, CCA 2003, 2004, 203-206.

Matei, Al. V.; Pop, H., Şantierul arheologic Porolissum-Măgura Moigradului (jud. Sălaj), Campania 2002, Silvania II/3-4, 2003, 138-140.

Tamba, D. G.; Gudea, N.; Cosma, C.; Bajusz, I.; Matei, Al. V.; Scurtu, E. F., Raport preliminar în legătură cu cercetările arheologice şi de teren. Lucrările de restaurare şi conservare executate la Porolissum între anii 1994-2002, I. Aşezarea civilă, II. Amfiteatrul, III. Fortificaţiile externe ale complexului roman; Aşezarea dacică de pe „Măgura Moigradului”, IV. Cercetări geofizice, AMP 25, 2003, 195-262.

Matei, Al. V.; De Sena, Eric, Jac, com. Creaca, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pomet- forum, CCA 2004, 2005, 201-202.

Tamba, D; Gudea, N., Moigrad-Porolissum, com. Mirşid, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pomet, CCA 2004, 2005, 242-243.

Tamba, D. G.; Gudea, N., Cercetări arheologice în vicus-ul militar de la Porolissum, CCA 2005, 242-243.

Tamba, D.; Gudea, N., Moigrad. com. Mirşid, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pomet, CCA 2005, 2006, 231-232.

Matei, Al. V.; De Sena, E., Jac, com. Creaca, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Forum – zona centrală (Pomet), CCA 2006, 2007, 205-209.

 Tamba, D. G; Gudea, N.; Bajusz, I., Moigrad, com. Mirşid, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pomet, Măsurători arheometrice la Porolissum, CCA 2006, 2007 (disponibil doar online).

Matei, Al. V.; de Sena, Eric, Jac, com. Creaca, jud. Sălaj (Porolissum forum) Punct: Pomet, CCA 2007, 2008, 171-173.

 Gudea, N.; Tamba, D. G.; Iov, C.; Găzdac-Alföldy, Ágnes; Bajusz, I.; Pánczél, Sz.; Vass, L.; Dobos, A.; Mustaţă, Silvia; Cupşa, Cosmina; Suciu, M.; Găzdac, C.; Botond, R.; Németh, R., Moigrad-Porolissum, com. Mirşid, Jac, com. Creaca, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pometul Moigradului şi al Jacului, Ursoieş – Sector J, zona situată la sud-vest de porta decumana, Măsurători geomagnetice, Ursoieş – cimitirul roman, CCA 2007, 2008, 201-204.

 Petrovszki J.; Lipovics, T.; Lenkey, L.; Pethe, M.; Ferencs, E.; Herein, M., Régészti kutatás céljából végzett márések Porolissumon, Magyar Geofizika 49/2, 2008, 88-95.

 Lipovics, T.; Lenkey, L.; Pethe, M.; Herein, M.; Ferencz, J.; Bajusz, I., Măsurători arheomagnetice la Porolissum, AMN 30, 2008, 123-133.

 Tamba, D. G., 30 de ani de cercetări arheologice sistematice la Porolissum, AMP 30, 2008, 163-

Gudea, N.; Bajusz, I.; Tamba, D. G.; Iov, C. I.; Găzdac, Ágnes; Pánczél, Sz.; Vass, L.; Mustaţă, Silvia; Dobos, A., Moigrad-Porolissum, com. Mirşid, Jac, com. Creaca, jud. Sălaj (Porolissum) – Dealul Ursoieş, Sub Citera, Dealul Pomet, Prospecţiuni geomagnetice pe dealul „Ursoieş” şi dealul „Pomet”, CCA 2008, 2009, 150-154.

Matei, Al. V.; De Sena, E., Jac, com. Creaca, jud. Sălaj (Porolissum – forum). Punct: Pomet, CCA 2008, 2009, 135-137.

Gudea, N.; Găzdac-Alföldy, Ágnes; Bajusz, I.; Pánczél, Sz.; Vass, L.; Petruţ, D.; Ötvös, K. B.; Döhner, G.; Fiedler, M.; Jahns, Susanne; Stürmer, V.; Fischer, T.; Höpken, Constanze; Merzenich, Ch.; Vasáros, Zs.; Cociş, S.; Iov, C.; Tmaba, D., Jac, com. Creaca, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Dealul Pomet, Dealul Ursoieş – Sector clădire C3, Sector necropolă, CCA 2009, 2010, 103-104.

 Matei, Al. V.; De Sena, E.; Wanner, R.; Csok, Zs., Jac, com. Creaca, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pomet – zona centrală, forum, CCA 2009, 2010, 95-103.

Döhner, G.; Fiedler, M.; Höpken, Constanze; Merzenich, Ch.; Pánczel, Sz.; Stürmer, V.; Vasáros, Zs., Forschungen im Kastell von Porolissum. Bericht zur Kampagne 2009, Marisia 30, 2010, 115-126.

Matei, Al. V.; Csok, Zs.; De Sena, E.; Wanner, R.; Opreanu, C. H.; Gudea, N.; Bajusz, I.; Lăzărescu, V.; Mustaţă, Silvia; Pánczél, Sz.; Petruţ, D.; Vass, L.; Dobos, A.; Bencze, Ünige; Döhner, G.; Fiedler, M.; Jahns, Susanne; Stürmer, V.; Fischer, T.; Höpken, Constanze; Merzenich, Ch.; Vasáros, Zs., Jac, com. Creaca, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pomet – Oraşul roman, Castrul roman-Clădirea B6, Castrul roman-Clădirea C3, CCA 2010, 2011 (disponibil doar online).

 Opreanu, C. H.; Cociş, S. I.; Lăzărescu, V. A.; Fiedler, M.; Stürmer, V.; Mustaţă, Silvia; Pop, H. D.; Tmaba, D. G., Jac, com. Creaca, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pomet – Castrul Roman, Oraşul roman, CCA 2011, 2012, 76-77.

 Opreanu, C. H.; Pop, H.; Csok, Zs.; Ştefan, D., Moigrad-Porolissum, com. Mirşid, jud. Sălaj. Punct: Tăul Bivolilor, CCA 2011, 2012, (disponibil doar online).

 

Studii generale despre situl de la Porolissum şi împrejurimi

Daicoviciu, C., Porolissum, Real-Encyclopädie der klassichen Altertumwissenschaft 22, 1, Stuttgart, col. 265-70.

Gudea, N., Porolissum. Un complex arheologic daco-roman la marginea de Nord a Imperiului Roman, AMP 13, 1989.

Gudea, N., Porolissum. Das Schlussstein der Verteidigungssystem der Provinz Dacia Porolissensis, Marburg, 1989 (1990).

Gudea, N., Porolissum. Das Schlussstein der Verteidigung der Dacia Porolissensis, în Vetters, H.; Kandler, M. (edit.), Akten des 14. Internationalen Limeskongresses 1985 in Carnuntum, Wien, 1990, 833-842.

Gudea, N., Porolissum „caput provinciae tertiae sive porolissensis”, Transylvanian Review 10/2, 2001, 38-57.

Gudea, N.; Schüller, W. (edit.), Porolissum. Auschnitte aus dem Leben einer dakisch-römischen Grenzsiedlung aus dem Nord-Western der Provinz Dacia Porolissensis, Xenia. Konstanzer Beiträge zur Vor- und Frühgeschichte, Amsterdam, 1998.

Macrea, M., Porolissum, Enciclopedia dell’arte antica classica ed orientale, Roma, 384-386.

 

Castrele de la Porolissum şi limes-ul din zonă

Ferenczi, I., Die Erforschung der römischen Limes auf den Höhen des Meseş – Gebirges, Dacia N.S. 11, 1967, 143-162.

Gudea, N., Porolissum. Cheia de boltă a apărării Daciei Porolissensis, AMP 12, 1988, 195-214.

Gudea, N., Dar Römergrenzkastell von Moigrad-Pomet/ Castrul roman de la Moigrad-Pomet, Zalău, 1997.

Gudea, N., Der Meseş-Limes. Die vorgeschobene Kleinfestungslinie auf den westlichen Abschnitt der Grenze der Provinz Dacia Porolissensis/ Limesul de pe Munţii Meseş. Linia înaintată de turnuri de pază de pe sectorul de vest al provinciei Dacia Porolissensis, Zalău, 1997.

Gudea, N., Der Dakische Limes. Materialen zu seiner Geschichte, Mainz, 1997 (Sonderdruck aus der JRGZM).

Gudea, N., Die Verteidigung der Provinz Dacia Porolissensis zwischen Mauersperre und Verteidigung in der Tiefe, în Limes 16 Rolduc, 13-24.

Landes-Gyemant, Amalia; Gudea, N., Propuneri pentru reconstituirea grafică a castrului de pe Pomet (Porolissum). I. Clădirea comandamentului, AMP 7, 1983, 159-180.

Matei, Al. V., Limes porolissensis – o nouă linie de apărare zid, şanţuri, turnuri – decoperită în faţa compexului militar roman de la Porolissum, AMP 20, 1996, 63-73.

 Matei, Al. V., Limes Porolissensis - A New Defenisve Line (Ditches, Wall and Towers) Discovered in front of the the Roman Military Site of Porolissum in Dacia Porolissensis, în Limes 16 Rolduc, 93-100.

 Matei, Al. V., Un nou castru descoperit la Porolissum?, în Alicu, D.; Ardevan, R.; Bajusz, I.; Bărbulescu, M. (edit.), Civilizaţia romană în Dacia, Cluj, 1997, 231-246.

Matei, Al. V., Despre castrele romane de la Porolissum. Un nou castru din timpul lui Traian descoperit la Porolissum, AMP 25, 2003, 277-298.

Matei, Al. V., Fortificaţia dacică de pe dealul Citera de la Porolissum şi transformarea acesteia într-un castru roman integrat în sistemul de apărare roman „limes porolissensis” din Poarta Meseşană, în Ştefănescu, R.; Bauman, I.; Savu, Lucica (edit.) Studia in honorem Florea Costea, Braşov, 2007, 355-356.

Matei, Al. V., O nouă poartă amenajată în zidul provinciei Dacia descoperit în faţa complexului militar roamn de şa Porolissum, în Nemeti, S.; Fodorean, F.; Nemeth, E.. (edit.), Dacia Felix. Studia Michaeli Bărbulescu oblata, Cluj-Napoca, 2007, 250-269.

Matei, Al. V., Fortificaţia dacică de pe dealul Citera de la Porolissum şi transformarea acesteia într-un castru integrat în sistemul de apărare roman din poarta Meseşană, în Caiete Silvane, 2007.

Tóth, E., Porolissum. das Catellum in Moigrad. Ausgrabungen von A. Radnóti 1943, Budapest, 1978.

 

Aşezările civile (vicus, municipium)

Balla, L, Porolissensia. Canabae et municipium ŕ Porolissum, Acta Classica Universitatis Scientarum Debreceniensis 16, 1980, 65-68.

Tamba, D. G., Porolissum. Aşezarea civilă (vicus militaris) a castrului mare, [Un complex arheologic daco-roman la marginea de nord a Imperiului Roman vol. IV], Cluj-Napoca, 2008.

Tamba, D., Urbanism la Porolissum. Casa romană, Studii de arheologie, 265-294.

Gudea, N., Porolissum. Municipium Septimium Porolissense, Bucureşti, 1986.

Gudea, N.; Tamba, D., Porolissum. Un complex daco-roman la marginea de nord a Imperiului Roman. Despre templul lui Jupiter Optimus Maximus Dolichenus din municipium Septimium, Zalău, 2001.

 

Amfiteatrul

Bajusz, I., Inscripţia CIL III 836 şi realitatea arheologică. Date preliminare privind amfiteatrul de la Porolissum, în Bărbulescu, M. (edit.), Civilizaţia în Dacia romană, Cluj, 1997, 92-101.

Bajusz, I., Propunere de reconstituire a amfieatrului de piatră de la Porolissum, în Protase, D.; Brudaşcu, D. (edit.), Napoca. 1880 de ani de la începutul vieţii urbane, Cluj-Napoca, 1999, 11-31.

Bajusz, I., Amfiteatrul de la Porolissum şi aspectele sale cultice, AMP 25, 2003, 165-194.

Bajusz, I., Das Militäramphitheater von Porolissum in Dakien (Kreis Sălaj, Rumänien), în Visy, Zs. (edit.), Limes XIX: Proceedings of the XIXth International Congress of Roman Frontier Studies held in Pécs, Hungary, September 2003, Pécs, 2005, 871-890.

Bajusz, I., Amfiteatrul de la Porolissum şi amfiteatrele din provinciile romane de la Dunărea de Mijloc, Cluj-Napoca, 2011.

Boroş, Doina; Duca, V., Tencuiala pictată din amfiteatrul de la Porolissum (consideraţii tehnice), AMP 30, 2008, 113-121.

 

Vama romană

Gudea, N., Contribuţii epigrafice la cunoaşterea sistemului vamal al Daciei romane. Vama de la Porolissum, AMP 12, 1988, 175-189.

Gudea, N., Porolissum. Un complex daco-roman la marginea de nord a Imperiului Roman II. Vama romană. Monografie arheologică, Cluj-Napoca, 1996.

 

Studii de numismatică

Chirilă, E., Descoperiri monetare antice la Porolissum (II), AMP 5, 1981, 189-190.

Chirilă, E., Câteva date despre circulaţia monetară de la Porolissum, AMP 14-15, 1991, 153-174.

Chirilă E.; Gudea, N., Descoperiri monetare antice la Porolissum, AMP 3, 1979, 139-140.

Găzdac, C. (edit.), Porolissum. Coins from Roman sites and collections of Roman coins from Romania. II., Cluj-Napoca, 2006.

 Gudea, N.; Ardevan, R., Coin finds in the dolichenum from Porolissum, Numizmatikai Közlöny 100-1001, 2001-2002, 209-231.

Stoicovici, E., Cercetări metalografice privind câteva monede descoperite la Porolissum şi Voievodeni, AMP 2, 1978, 85-8.

Winkler, Iudita, Despre circulaţia monetară la Porolissum, AMN 1, 1964, 215-223.

Winkler, Iudita; Ivănescu, I., Imitaţii de denari descoperite la Porolissum, AMP 1, 1977, 83-96.

 

Produse ceramice de la Porolissum

Filip, C. C., Ceramica ştampilată de la Porolissum, Cluj-Napoca, 2008.

Filip, C. C., Vase ceramice cu decor ştampilat de la Prolissum, în Studii de arheologie, 151-168.

Gudea, N., Vasele ceramice ştampilate de la Porolissum, AMP 4, 1980, 105-190.

Gudea, N., Die Stempelgefässe von Porolissum, RCFR Acta 21-23, 1982, 167-208.

Gudea, N., Vase romane cu decor lipit de la Porolissum, EN 8, 1998 (1999), 273-303.

Gudea N.; Filip, C., Die gestempelten Gefässe von Porolissum. II. Die gestempelten Gefässe aus dem Kastell auf dem Hügel Pomet, AMP 21, 1997, 51-219.

Gudea, N.; Stoicovici, E., Mortare romane la Porolissum. Castrul de pe Pomăt, AMP 7, 1983, 185-193.

Isac, D.; Gudea, N., Terra sigillata de la Porolissum, AMP 4, 1980, 191-209.

Matei, Al. V., Vasul decorat cu şerpi descoperit la Porolissum (terasa sanctuarelor), AMP 6, 1982, 17-22.

Petruţ, D., Data regarding the pottery lamp productions in Porolissum. The case of Loeschke type III imitations, în Studii de arheologie, 241-248.

Roman, C. A., Lamps from Dacia Porolissensis: the Roman Forts from Porolissum-Moigrad, Buciumi, Gilău, Samum-Căşei, Cluj-Napoca, 2009.

Tamba, D.; Matei, Al. V., Tipare ceramice romane pentru medalioane descoperite la Porolissum, AMP 14-15, 1990-1991, 221-233.

Tamba, D. G., Lamps in taberna from the military vicus of Porolissum, AMP 33, 2011, 189-200.

 

Monumente, epigrafie, prelucrarea pietrei; statui şi statuete de piatră sau metal

 Ardevan, R., Porolissum şi Augusta Traiana. Observaţii asupra inscripţiei IGB III/2, 1590, AMP 12, 291-295.

Bedelean, I.; Pop, Dana, Caracterizarea mineralogică petrografică a obiectelor arheologice din zona Moigrad, jud. Sălaj, AMP 16, 1992, 293-298.

Bedelean, I.; Pop, Dana; Bedelean, H., Geologie şi arheologie la Porolissum (I). Prezumţii petrografice privind identificarea surselor de materii prime pentru vestigiile arheologice în perimetrul Porolissum (Moigrad), AMP 17, 1993, 185-199.

Crânguş-Balaci, M., Atelierul de pietrărie de la Porolissum, în Benea, Doina (edit.), Dacia în sistemul socio-economic roman. Cu privire la atelierele meşteşugăreşti locale, Timişoara, 2008, 285-300.

Deac, D. A., A Reconsideration of the so-called Isis Statuette, Analele Banatului s. n. 20, 2012, 85-90.

Gudea, N., Despre statuete de marmură reprezentând pe IOMD din templul de la Porolissum. Contribuţii la arta provincială din Dacia romană, Apulum 37/1, 2001, 160-187.

Gudea, N., Jupiter Dolichenus aus Porolissum. Beiträge zur Provinzialkunst in römischen Dakien, în Noelke, P. (edit.), Romanisation und Rezistenz in Plastik, Archiektur und Inschriften des Imperium Romanum. Akten des 6. Internationalen Colloquims über die probleme des Provinzialrömischen Kunstschaftens, Köln 2. bis 6. Mai 2001, Mainz am Rhein 2003 (2004), 441-450.

Gudea, N., Despre un fragment de plăcuţă de marmură cu reprezentarea cavalerilor danubieni la Porolissum, în RB 19, 2005 (2006), 77-85.

Gudea, N., Über ein Marmorplatte mit der Darstelung der Danubischen Ritter von Porolissum, în Muşeţeanu, C.; Bărbulescu, M.; Benea, D. (edit.), Corona Laurea. Studii în onaorea Luciei Marinescu, Bucureşti, 2005, 215-220.

Gudea, N., Votiv Denkmäler aus Stein und Ihre soziale und ethnische Wiederspiegelung. Fallstudie: Porolissum (Dacia Porolissensis), Studia UBB Theologia Catholica. Series historia ecclesiastica 52/2, 2007, 7-29.

Gudea, N.; Lucăcel, V., Inscripţii şi monumente sculpturale în Muzeul de Istorie şi Artă Zalău, Zalău, 1975.

Gudea, N.; Salanţiu, V.; Matei, Al., Statuia ecvestră a împăratului Marcus Aurelius Antoninus (Caracalla) de la Porolissum. Propuneri pentru o reconstituire grafică, AMP 10, 1986, 157-181.

Gudea, N.; Salanţiu, V.; Matei, Al., The colossal equestrian bronze statue of the emperor Marcus Aurelius Antoninus (Caracalla) at Porolissum, în      Gschwantler, K., Griechische und römische Statuetten und Grossbronzen/ Akten der 9. Tagung über antike Bronzen in Wien, Wien, 1988, 137-141.

Macrea, M., Inscripţii de la Porolissum în Muzeul Raional Zalău, Activitatea Muzeelor 2, 1956, 101-117.

Matei, Al. V., O statuetă reprezentând pe Apis la Porolissum, AMP 1, 1977, 147-150.

Matei, Al. V., Piese figurate descoperite pe terasa sanctuarelor de la Prolissum, AMP 6, 1982, 75-80.

Matei, Al. V., Venus de la Porolissum, AMP 7, 1983, 101-118.

Matei, Al. V., Statuia ecvestră a împăratului Marcus Aurelius Antoninus (Caracalla) de la Porolissum. Propuneri pentru o reconstituire grafică, AMP 10, 1986, 157-182.

Matei, Al. V., Mars de la Porolissum, Silvania II/3-4, 2003, 141-145.

Mina, J.; Wright, B.; Matei, Al. V.; Găzdac, C., Mars from Porolissum, în Ruscu, Ligia Cristina; Ardevan, R.; Coingradi, Carmen (edit.), Orbis Antiquus. Studia in honorem Ioannis Pisonis, Cluj-Napoca, 2004, 606-616.

Petruţ, D.; Zăgreanu, R., The funerary stelae from Porolissum. Typological, iconographical and epigraphic aspects, Marisia 31, 2011, 189-217.

Petruţ, D.; Găzdac, C.; Alföldy-Găzdac, Agnes; Pánczél, Sz.; Bajusz, I.; Mustaţă, Silvia; Vass, L., A Family Funerary Monument Erected by a Vilicus from Porolissum in Roman Dacia, Tyche. Beiträge zur Alten Geschichte, Papyrologie und Epigraphik 25, 2010, 81-88.

Pop, C., Porolissum – important centru artistic al Daciei, AMP 1, 1977, 123-128.

Pop, C.; Matei, Al., Bronzuri figurate romane în Muzeul din Zalău, AMP 2, 1978, 77-83.

Tamba, D., Un fragment de monument funerar de la Porolissum, AMP 11, 1987, 163-168.

Tarcea, Crina, Petrografia rocilor folosite ca râşniţe la Porolissum şi în castrele de pe limesul de nord-vest al provinciei Dacia Porolissensis  şi provenienţa acestora, AMN 34/1, 849-899.

Zăgreanu, R. I.; Iov, C. I., New sculptural monuments in the Porolissum area, în Studii de arheologie, 311-337.

 

Diplome militare, ştampile tegulare, instrumentum domesticum

Daicoviciu, H., Un fragment ceramic cu inscripţie de la Porolissum, AMN 14, 1977, 201-204.

Gudea, N., Das Gefäss mit christlicher Inschrift aus Moigrad. Beiträge zur Geschichte des Christentums in Dazien nach Aurelianus Abzug, Dacia N.S. 24, 1980, 255-260.

Gudea, N., Contribuţii la paleografia latină din Dacia. I. Inscripţii pe cărămizi şi ţigle, AMP 11, 1987, 91-158.

Gudea, N., Vasul cu inscripţie şi cu simboluri creştine de la Moigrad. Contribuţii la istoria creştinismului în Dacia după retragerea aureliană. II. Interpretarea semnelor şi textului de pe partea exterioară a vasului. Studiu palografic, AMP 17, 1993, 151-183.

Gudea, N., Semne în formă de cruce de pe vase romane de la Porolissum. Despre semnele în formă de cruce incizate sau zgâriate pe obiecte de uz comun în epoca preconstantininană, AMP 18, 1994, 95-110.

Gudea, N., Despre fragmente de diplome militare „revăzute” sau mai nou descoperite la Porolissum, AMP 19, 1995, 72-88.

Gudea, N., Vasul cu inscripţie şi simboluri creştine de la Moigrad. Contribuţii la istoria creştinismului în Dacia după retragerea aureliană. III. Reinterpretarea simbolului numit Copacul vieţii, AMP 20, 1996, 115-124.

Gudea, N., A proposito di un fragmento dei diploma militare da Porolissum. Osservazioni riguardanti il diploma IDR I Dipl. XXIII, în Alicu, Graţiana; Barnea, Al.; Hockmann, O.; Laszlo, Al.; Porumb, M.; Rustoiu, A.; Toader, T. (edit.), Ommagio a Dinu Adameşteanu, Cluj-Napoca, 1996, 151-154.

Gudea, N., Das Gefäss mit christlicher Inschrift aus Moigrad. Beiträge zur Geschichte des Christentums im ehemaligen Dakien nach Aurelians Abzug, Studia UBB Theologia Catholica 66/3, 2001, 53-64.

Gudea, N.; Cosma, C., Contribuţii la paleografia latină din Dacia. II. Inscripţii pe vase şi problema inscripţiilor pe vase din provinciile dacice, AMP 16, 1992, 201-247.

Gudea, N., Das Gefäss mit christlicher Inschrift aus Moigrad. Beiträge zur Geschichte des Christentums in ehemaligen Dakien nach Aurelians Rückzug, în Atti del XIV Congresso Internationale di Archeologia cristiana. Vienna 19-26 settembre 1999, Roma, 2005, 887-891.

Gudea, N., Das Gefäss mit christlicher Inschrift aus Moigrad. Beiträge zur Geschichte des Christentums im ehemaligen Dakien nach Aurelians Rückzug, în Akten des XIV-ten Internationalen Kongresses für Christlichen Archäologie. I.,  Citta del Vaticano 2006, (2007), 879-883.

 

Armament, piese de echipament militar

Gudea, N., Despre câteva donaria şi aplici disc cu inscripţie din Dacia, AMP 6, 1982, 51-59.

Gudea, N., Römische Waffen aus den Kastellen des westlichen Limes von Dacia Porolissensis, EN 1, 1991, 68-80.

Gudea, N., Römische Waffen aus den Kastellen des westlichen Limes von Dacia Porolissensis, în Von Carnap-Bornheim, C. (edit.), Marburger-Kolloquium 1994. Beiträge zu römischer und barbarischer Bewaffnung in der ersten vier Jahrhunderten, Marburg-Brno, 1995, 79-89.

Gudea, N., Sagittarii porolissensi şi armele lor, în Gaiu, C.; Găzdac, C. (edit.), Fontes Historiae. Studia in honorem Demetrii Protase, Cluj-Napoca & Bistriţa, 2006, 395-413.

Gudea, N., Arme romane ca ofrande votive. Studiu de caz: templul lui IOMD de la Porolissum, RB 20, 2006 (2007), 125-132.

Gudea, N., Römische Waffen als Votivgabeopfer. Fallstudie: Das IOMD – Tempel von Porolissum, în C. Cosma (edit.), Funerary offerings and votive depositions in Europe’s first millenium AD. Cultural artefacts and local identities, Cluj-Napoca, 2007, 21-35.

Gudea, N.; Tamba, D., Podoabe de bronz cu email din Dacia Porolissensis. I. Aplice, AMP 16, 1992, 305-340.

Wright, B.; Tamba, D.; Găzdac, C., A Baldric Terminal Discovered at the Roman Town and Fort of Porolissum, RB 19, 2005, 111-120.

 

Arheozoologie, alimentaţie

Ghiurco, I.; Gudea, N.; Lisovschi-Cheleşeanu, Cl., Studiu paleofaunistic al materialului osos descoperit în locuinţa LM1 din sectorul LM al oraşului roman Porolissum, AMP 16, 1992, 187-199.

Gudea, Al., Oase de mamifere din templul lui Jupiter Dolichenus de la Porolissum. Studiu arheozoologic, AMP 25, 2003, 263-272.

Gudea, Al., Contribuţii la istoria economică a Daciei romane. Studiu areheozoologic, Cluj-Napoca, 2007.

Gudea, Al., Soldatul roman în Dacia (106-275 p. Chr.). Studiu arheozoologic privind creşterea animalelor şi regimul alimentar în armata romană, Cluj-Napoca, 2009.

Gudea, N., Contribuţii la cunoaşterea speciilor de animale domestice de la Porolissum. Studiu preliminar asupra urmelor de animale impregnate pe ţigle şi cărămizi, cu privire specială asupra celor de câine, AMP 26, 2004, 339-354.

Gudea, N., Despre consumul alimentar al armatei romane din Dacia Porolissensis, în Gudea, N.; Cosma, C. (edit.), Comerţ şi civilizaţie în Transilvania în mileniile I a. Chr. – I p. Chr., Cluj-Napoca, 2005, 185-210.

 

Trupe, militari şi populaţie

Gudea, N., Observaţii cu privire la cohortele I Hispanorum din Dacia, SCIVA 26/3, 381-386.

 Gudea, N., Legio VII Gemina în Dacia, SCIVA 27/1, 1976, 109-114.

 Gudea, N., Câteva observaţii în legătură cu trupele din Dacia de Nord şi armata Daciei Porolissensis, AMP 1, 1977, 115-122.

 Gudea, N., Cohors I Ulpia Brittonum în Dacia, SCIVA 28/1, 1977, 129-135.

Gudea, N., Contribuţii la istoria militară a Daciei romane. IV. Cohors VI Thracum, AMP 8, 1984, 219-226.

Gudea, N., Legio VII Gemina Felix la Porolissum. O rectificare cu caracter cronologic, AMP 8, 1984, 227-230.

Gudea, N., Contribuţii la istoria militară a Daciei romane. 4. Cohors VI Thracum, AMP 8, 1984, 219-225.

Gudea, N., Über den dakischen Peryplus der legio III Gallica zu Beginn des 3. Jhdts., în Ciugudean, H.; Moga, V. (edit.), Army and Urban Development in the Danubian Provinces of the Roman Empire, Alba Iulia, 2000 (2001), 277-283.

Gudea, N., Contribuţii la istoria militară a Daciei Porolissensis. 7. Îndreptări în legătură cu legio III Gallica, RB 16, 2002 (2003), 47-54.

Gudea, N., Bezüglich der europäischen Wanderschaft der legio III Gallica zu Beginn des 3. Jhdts., în Freeman, P.; Bennett, J.; Fiema, Z. T.; Hoffmann, Birgitta (edit.), Limes XVIII Aman. Proceedings of the XVIIIth International Congress of Roman Frontier Studies (2000), Nothingam 2003, 19-24.

Gudea, N., Sanctuare şi militari la Porolissum, EN 13, 2003 (2005), 217-242.

Gudea, N., Un mesaj de pe limes dacicus pentru arheologii spanioli: despre un detaşament din legiunea VII Gemina la Porolissum, RB 21/1, 2007 (2008), 283-291.

Gudea, N.; Tamba, D., Heiligtümer und Militär  in Porolissum, în Zs. Visy (edit.), Limes XIX. Proceedings of the XIXth International Congress of Roman Frontier Studies, Pécs, Hungary, September 2003, Pécs, 2005, 471-483.

Paki, Adela, Populaţia Daciei Porolissensis. I. Porolissum, AMP 12, 1988, 215-226.

Paki, Adela, Onomasticon Daciae (I). Dei Patronymica der Provinz Dacia Poroliseesnis, AMN 35, 1998/1, 119-146

Piso, I., Die Cohors III Campestris in Porolissum, în Beutler, Franziska; Hameter, W. (edit.), "Eine ganz normale Inschrift" ... und Ähnliches zum Geburtstag von Ekkehard Weber, Wien, 2005, 325-331.

Ţentea, O., Cohors I Ituraeorum Sagittariorum Equitata Milliaria, în Ruscu, Ligia Cristina; Ardevan, R.; Coingradi, Carmen (edit.), Orbis Antiquus. Studia in honorem Ioannis Pisonis, Cluj-Napoca, 2004, p.806-815.

 

Descoperiri mărunte, viaţă cotidiană

Bajusz, I., Capsule de sigilii romane de la Porolissum, AMP 19, 1995, 61-72.

Bajusz, I., Aspecte privind cunoaşterea şi folosirea scrisului la Porolissum, AMP 26, 2004, 315-326.

Bajusz, I.; Cociş, S., Fibule din amfiteatrul roman de la Porolissum, AMP 19, 1995, 39-47.

Bajusz, I.; Cociş, S., Fibulele romane de la Porolissum, AMN 34/1, 1997, 521-534.

Bajusz, I.; Isac, Adriana, Podoabele din amfiteatrul de la Porolissum, în Cosma, C.; Tamba, D.; Rustoiu, A. (edit.), Studia Archeologica et Historica Nicolae Gudea dicata, Zalău, 2001, 397-430.

Gudea, N., Römische Drehmühlen von Porolissum und aus den Kastellen des westlichen Limes der Provinz Dacia Porolissensis, AMN 34/1, 1997, 229-324.

Gudea, N.; Cociş, S.; Tamba, D., Fibulele de la Porolissum. Castrul Pomet şi aşezarea lui civilă, RB 15, 2001, 77-89.

Gudea, N.; Bajusz, I., Mărgelele romane de la Porolissum, AMP 6, 1982, 51-59.

Gudea, N.; Bajusz, I., Ace de păr la Porolissum. Câteva observaţii în legătură cu ace de păr din os pentru prins părul din Dacia romană, AMP 14-15, 1991, 81-126.

Gudea, N.; Bajusz, I., Instrumente medical şi ustensile folosite de medici şi farmacişti romani din Dacia Porolissensis. Contribuţii la studiul medicinei romane, AMP 16, 1992, 249-292.

Gudea, N.; Lucăcel, V., Fibule romane în Muzeul de Istorie şi Artă Zalău, AMP 3, 1979, 321-379.

Gudea, N.; Tamba, D., Despre o jumătate de tipar bivalv, din bronz, pentru turnat fibule, prin metoda cerii pierdute, AMN 30, 2008, 135-141.

Matei, Al. V.; Gudea, N., Chei romane în Muzeul de Istorie şi Artă Zalău, AMP 5, 1981, 191-225.

Matei, Al. V., Piese figurate descoperite pe Terasa Sanctuarelor de la Porolissum, AMP 6, 1982, 78-80.

Stoicovici, E., Compoziţia mărgelelor de la Porolissum, AMP 7, 1982, 41-49.

Stoicovici, E., Inele de sticlă de la Porolissum, AMP 8, 1983, 195-196.

Stoicovici, E., Pietre preţioase şi semipreţioase de la Porolissum, AMP 10, 1986, 205-7.

Timoc, C., Un tipar pentru turnat lingouri de metal de la Prolissum, Ziridava 21, 1998, 53-56.

Ţeposu-David, Lucia, Un nou abraxas de la Porolissum, SCIV 10/2, 1959, 463-468.

Vass, L., A Roman bone pocket knife handle depicting Eros riding a dolphin from Porolissum, în Studii de arheologie, 295-303.

 Vass, L., Unpublished Roman Bone Artefacts from the Amphiteatre of Porolissum, în Gaiu, C.; Găzdac, C. (edit.), Fontes Historiae. Studia in honorem Demetrii Protase, Bistriţa & Cluj-Napoca, 2006, 641-656.

 

Note, misc.

Alföldy-Găzdac, Ágnes; Pánczél, Sz.; Vass, L.; Găzdac, C.; Bajusz, I.; Gudea, N., Necropolis porolissensis. Methods and perspectives, Acta Terrae Septemcastrensis 6/1, 2007 (2008), 9-17.

Gudea, N., Descoperiri arheologice mai vechi şi mai noi la Porolissum, AMP 2, 1978, 65-76.

Gudea, N., Însemnătatea Moigradului pentru istoria poporului român din Transilvania, în Trepte vechi I noi în istoria eparhiei Oradea, 1980, 45-50.

Gudea, N., În legătură cu o nouă descoperire cu caracter creştin la Porolissum, AMP 6, 1982, 155-158.

Gudea, N., În legătură cu o carte despre Porolissum. Note critice privitoare la lucrarea lui E. Tóth: „Porolissum. Das Castellum in Moigrad. Ausgrabungen von A. Radnóti, 1943, Budapest, 1978”, AMP 6, 1982, 81-91.

Gudea, N., Despre legăturile comerciale între Augusta Treverorum şi Porolissum la sfârşitul sec. al III-lea, EN 3, 1993, 227-231.

 Gudea, N., The Jews in Roman Dacia. III. A clay counter with incised „star of David” and other discoveries at Porolissum, Studia Judaica 8, 1999, 278-284.

Gudea, N., Das dakisch-römische Christentum 2. Das Kelch von Moigrad. Die Frage der Verbreitung des Christentums au dem Gebiet der ehemaligen dakischen Provinzen im 4 Jh., în Rustoiu, A.; Ursuţiu, A. (edit.), Interregionale und Kulturelle Beziehungen im Karpatenraum 2. Jht. v. Chr. – 1 Jht. n. Chr.), Cluj-Napoca, 2002, 151-189.

Gudea, N., Note de lectură. IV. Despre Porolissum într-o corespondenţă din secolul al XIX-lea, AMP 25, 2003, 161-165.

Gudea, N., Evreii în Dacia romană. 5. Discul miniatural de piatră cu reprezentarea stelei lui David la Porolissum, RB 19, 2005 (2006), 95-99.

Gudea, N.; Ghiurco, I., Un opaiţ de bronz bizantin de la Porolissum, AMP 10, 1986, 209-214.

Horedt, K., Der Goldfund von Moigrad, Germania 55/1-2, 1977, 7-20.

Matei, Al. V., Apeductele romane pe piloni de la Porolissum, în Muşeţeanu, C.; Bărbulescu, M.; Benea, D. (edit.), Corona Laurea. Studii în onoarea Luciei Ţeposu Marinescu, Bucureşti, 2005, 293-311.

Matei, Al. V.; Tamba, D., O nouă descoperire paleocreştină la Porolissum, AMP 11, 1987, 191-196.

Stoicovici, E., Activităţi metalurgice la Porolissum (Moigrad), AMP 6, 1982, 113-122.

Winkler, Iudita; Culcer, Al., Vestigii romane de la Porolissum, AMN 7, 190, 537-548.

 

Abrevieri

AMN

Acta Musei Napocensis.

AMP

Acta Musei Porolissensis.

CCA

Cronica cercetărilor arheologice din România.

Dacia N.S.

Dacia. Revue archeologique et d’histoire ancienne.

Dolg.

Dolgozatok-Travaux.

EN

Ephemeris Napocensis.

ErdMuz

Erdélyi Muzeum.

JRGZM

Jahrbuch der Römisch-Germanisches Zentralmuseum Mainz.

Limes 16 Rolduc

Van Waateringe, W. G. (edit.), Proceedings of the 16th International Congress of Roman Frontier Studies, Rolduc, 1995, Amsterdam, 1997.

MCA

Materiale şi cercetări arheologice.

RB

Revista Bistriţei.

RCFR Acta

Rei Cretariae Romanae Favtores.

Studii de arheologie

C. Cosma (edit), Studii de arheologie şi istorie. Omagiu Profesorului N. Gudea la 70 de ani, Cluj-Napoca, 2011.

 

Anexa 2

Scanarea şi digitizarea documentaţiei arheologice

 

 

 

 

 

 

Anexa 3

Baza de date

 

 

 

 

Anexa 4

Fişe înregistrare structuri arheologice

    

 

 

 

   

 

 

Anexa 5

Afiş Workshop PoroLIMES Project

 

 

 

Anexa 6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anexa 7

Lista principalelor specii de animale din zona Porolissvm

 


 

Mamifere (Morariu şi Sorocovschi 1972, Sălaj -Monografie 1980, Pop 2008, Josan 2009, observaţii personale)

Sus scrofa

Capreolus capreolus

Canis vulpes

Canis lupus

Meles meles

Lepus europaeus

Sciurus vulgaris

 

Păsări (Morariu şi Sorocovschi 1972, Sălaj -Monografie 1980, Weber şi Lörincz 1999, Papp şi Fântână 2008, Josan 2009, Formularul Standard Natura 2000 pentru SPA-ul ROSPA0114 Cursul Mijlociu al Someşului, observaţii personale)

Garrulus glandarius

Turdus merula

Luscina liscina

Passer domesticus

Passer montanus

Motacila alba

Carduelis carduelis

Carduelis canabina

Emberiza citrinella

Charadrius dubius

Pica pica

Dryobater major

Sturnus vulgaris

Accipiter gentilis

Dendrocopos major

Oriolos oriolos

Phasianus colchicus

Parus sp.

Circaetus gallicus

Aquila pomarina

Bubo bubo

Ciconia ciconia

Lullula arborea

Pernis apivorus

Hieraaetus pennatus

Corvus frugilegus

 

Amfibieni (Ghira et al. 2002, Formularul Standard Natura 2000 pentru SCI-urile ROSCI0209 Racâş-Hida şi ROSCI0314 Lozna)

Salamandra salamandra

Triturus vulgaris

Triturus cristatus

Bombina variegata

Bombina bombina

Bufo bufo

Bufo viridis

Hyla arborea

Rana temporaria

Rana dalmatina

 

Reptile (Ghira et al. 2002)

Emys orbicularis

Lacerta agilis

Lacerta viridis

Podarcis muralis

Anguis fragilis

Natrix natrix

Natrix tessellata

Coronella austriaca

Elaphe longissima

Vipera berus

 

Peşti (Sălaj -Monografie 1980, după Lista Roşie propusă de Bănărescu et al. 1999)

Acipenser ruthenus

Esox lucius

Rutilus rutilus

Leuciscus idus

Aspius aspius

Chondrostoma nasus

Alburnus alburnus

Alburnoides bipunctatus

Blicca bjoerkna

Abramis brama

Abramis sapa

Abramis ballerus

Vimba vimba

Rhodeus sericeus

Gobio gobio

Gobioalbipinnatus

Gobio kessleri

Barbus barbus

Barbus peloponnesius

Cyprinus carpio

Carassius carassius

Orthrias barbatulus

Cobitis taenia

Sabanejewia aurata

Silurus glanis

Lota lota

Perca fluviatilis

Gymnocephalus cernuus

Gymnocephalus baloni

Gymnocephalus schraetzer

Stizostedion lucioperca

Stizostedion volgense

 

Nevertebrate

Lepidoptere (după „Colecţia de entomologie” Takacs Adalbert din Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Rákosy et al. 2003, observaţii personale)

Charcarodus alceae

Charcarodus floccifera

Erynnis tages

Ochlodes venatus

Pyrgus alveus

Pyrgus cacaliae

Pyrgus malvae

Thymelicus lineola

Thymelicus sylvestris

Araschnia levana

Callophrys rubi

Celastrina argiolus

Everes argiades

Glaucopsyche alexis

Hamearis lucina

Lycaena alciphron

Lycaena dispar

Lycaena phlaeas

Lycaena tityrus

Maculinea arion

Neozephyrus quercus

Plebejus argus

Plebejus idas

Polyommatus bellargus

Polyommatus dorylas

Polyommatus icarus

Polyommatus semiargus

Pseudophilotes schiffermuelleri

Satyrium acaciae

Satyrium ilicis

Satyrium pruni

Satyrium spini

Satyrium w-album

Thecla betulae

Aglais urticae

Apatura iris

Araschnia levana

Argynnis aglaja

Argynnis laodice

Argynnis paphia

Boloria dia

Boloria euphrosyne

Boloria selene

Brenthis daphne

Brenthis hecate

Brenthis ino

Coenonympha glycerion

Erebia medusa

Euphydryas maturna

Inachis io

Issoria lathonia

Lasiommata maera

Limenitis populi

Lopinga achine

Maniola jurtina

Melitaea athalia

Melitaea britomartis

Melitaea cinxia

Melitaea didyma

Minois dryas

Neptis hylas

Polygonia c-album

Vanessa atalanta

Iphiclides podalirius

Papilio machaon

Parnassius mnemosyne

Zerinthya polyxena

Anthocaris cardamines

Aporia crataegi

Colias croceus

Colias hyale

Gonepteryx rhamni

Leptidea sinapis

Pieris brassicae

Pieris napi

Pieris rapae

Pontia edusa

Odonata (Huber 1999)

Platycnemis pennipes

Agrion splendens

Gomphus vulgatissimus

Onychogomphus forcipatus

Ophiogomphus cecilia

Furnici (Markó 1999)

Tertamorium caespitum

Stenamma westwoodi

Diplorhoptrum fugax

Lasius niger

Formica cunicularia

Formica cinerea

Formica pratensis

Oligochete (Szító şi Mózes 1999)

Limnodrilus hoffmeisteri

Tubifex nevaensis

Gasteropode (Bába şi Sárkány-Kiss 1999, Sárkány-Kiss et al. 1999)

Physa acuta

Galba truncatula

Ancylus fluviatilis

Unio crassus

Anodonto cygnaea

Bradybaena truticum

Hygromia transsylvanica

Trichia bielzi

Chilostoma banaticum

Efemeroptere (Szállassy 1999)

Baetis niger

Baetis rhodani

Cloeon rufulum

Caenis macrura


 

Anexa 8

Lista principalelor specii de plante vasculare din zona Porolissvm

 

(Morariu şi Sorocovschi 1972, Sălaj -Monografie 1980, Drăgulescu şi Macalik 1999, Drăgulescu 2002)

Fagus silvatica

Carpinus betulus

Quercus petraea

Quercus robur

Quercus cerris

Pinus silvestris

Acer pseudoplatanus

Tilia cordata

Fraxinus excelsior

Ulmus foliaceae

Salix alba

Salix fragilis

Salix triandra

Salix viminalis

Salix cinerea

Salix aurita

Salix bicolor

Populus alba

Populus nigra

Agrostis stolonifera

Agrostis tenuis

Festuca rubra

Arrhenatherum elatius

Prunus avium

Prunus spinosa

Crataegus monogina

Rosa canina

Evonymus europaea

Daphne mezereum

Sambucus racemosa

Sambucus nigra

Corylus avellana

Ligustrum vulgare

Cornus mas

Cornus sanguinea

Staphylea pinnata

Asperula odorata

Mercoralis perennis

Dentaria glandulosa

Euphorbia stricta

Euphorbia palustris

Euphorbia lucida

Glechoma hirsute

Lamium gleobdolon

Sanicula europaea

Allium ursinum

Impatiens noli tangere

Anemone nemorosa

Anemone ranunculoides

Isopyrum thalictroides

Corydalis solida

Scilla bifolia

Erithronium dens canis

Oxalis acetosella

Rubus hirtus

Carex silvatica

Festuca drymeia

Luzula nemorosa

Achillea impatiens

Achillea ptarmica

Andromeda polifolia

Angelica archangelica

Angelica sylvestris

Aster bellidiastrum

Blackstonia perfoliata

Calla palustris

Carex elata

Carex riparia

Carex distans

Cladium mariscus

Cnidium dubium

Cochlearia borzaeana

Comarum palustre

Elatine alsinastrum

Elisma natans

Empetrum nigrum

Euphorbia carpatica

Glaux maritima

Hippuris vulgaris

Isoetes lacustris

Ledum palustre

Liparis loeselii

Ludwigia palustris

Montia fontana

Najas minor

Marcissus angustifolius

Pedicularis limnogena

Pedicularis sceptrum-carolinum

Potamogeton coloratus

Ranunculus peltatus

Ranunculus polyphyllus

Ranunculus tricophyllus

Rhynchospora alba

Ruppia rostellata

Scheuchzeria palustris

Sparganium minimum

Stellaria palustris

Swertia perennis

Tofieldia calyculata

Trapa natans

Utricularia bremii

Valeriana simplicifolia

Veronica scardica

Viola epipsila

Viola uliginosa

Zannichellia palustris

Spirodela polyrrhiza

Lemna minor

Orchis laxiflora

Trollius europaes

Glyceria plicata

Alnus glutinosa

Rumex hydrolapathum

Polygonum mite

Polygonum persicaria

Polygonum amphibium

Caltha palustris

Rorippa sylvestris

Hypericum tetrapterum

Trifolium hybridum

Epilobium tetragonum

Epilobium nutans

Selinum carviflora

Lysimachia nummularia

Lysimachia vulgaris

Hottonia palustris

Calystegia sepium

Symphytum officinale

Scrophularia umbrosa

Scutellaria galericulata

Lycopus europaeus

Mentha verticillata

Plantago cornuti

Galium palustre

Succisa pratensis

Echinocystis lobata

Pulicaria dysenterica

Helianthus decapetals

Bidens tripartite

Taraxacum palustre

Crepis paludosa

Iris pseudocorus

Iris sibirica

Echinochloa crus-galli

Alopecurus geniculatus

Poa trivialis

 

Anexa 9

 

Bába K., Sárkány-Kiss A. 1999. Terrestrial snail fauna in the Someş/Szamos River Valley from the spring region to the inflow into the river Tisza în „The Somes/Szamos River Valley – A study of the geography, hydrobiology and ecology of the river system and its environment”. Sarkany-Kiss A. and Hamar J. (eds.). Szolnok-Szeged-Târgu Mureş.

Bănărescu P.M., Telcean I., Nalbant T.T., Harka A., Ciobanu M. 1999. The fish fauna of the River Someş/Szamos basin în „The Somes/Szamos River Valley – A study of the geography, hydrobiology and ecology of the river system and its environment”. Sarkany-Kiss A. and Hamar J. (eds.). Szolnok-Szeged-Târgu Mureş.

Drăgulescu C., Macalik K. 1999. The aquatic and paludal flora and vegetation from the River Someş/Szamos Valley în „The Somes/Szamos River Valley – A study of the geography, hydrobiology and ecology of the river system and its environment”. Sarkany-Kiss A. and Hamar J. (eds.). Szolnok-Szeged-Târgu Mureş.

Drăgulescu C. 2002. Fitodiversitatea bazinelor hidrografice din Transilvania în Contribuţii la cunoaşterea ecologiei râurilor şi zonelor umede din bazinul Tisei. Sárkány-Kiss A. şi Sîrbu I. (red.). Editura Liga Pro Europa. Târgu Mureş.

Ghira I., Venczel M., Covaciu-Marcov S., Mara G., Ghile P., Hartel T., Torok Z., Farkas L., Racz T., Farkas Z., Brad T. 2002. Mapping of Transylvanian herpetofauna. Nymphaea Folia naturae Bihariae XXIX, pg. 145-201.

Huber A. 1999. Odonatological survey on the River Someş/Szamos in Romania în „The Somes/Szamos River Valley – A study of the geography, hydrobiology and ecology of the river system and its environment”. Sarkany-Kiss A. and Hamar J. (eds.). Szolnok-Szeged-Târgu Mureş.

Josan I. 2009. Ţara Silvaniei. Studiu de Geografie Regională. Editura Universităţii din Oradea. Oradea.

Markó B. 1999. Contribution to the knowledge of the myrmecofauna of the River Somes valley în „The Somes/Szamos River Valley – A study of the geography, hydrobiology and ecology of the river system and its environment”. Sarkany-Kiss A. and Hamar J. (eds.). Szolnok-Szeged-Târgu Mureş.

Morariu T., Sorocovschi V. 1972. Judeţul Sălaj. Editura Academiei RSR. Bucureşti.

Papp T., Fântână C. (ed.). 2008. Ariile de importanţă avifaunistică din România – publicaţie comună a Societăţii Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”.

Pop C.C. 2008. Turism şi dezvoltare durabilă: judeţul Sălaj. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Cluj-Napoca.

Rákosy L., Goia M., Kovács Z. 2003. Catalogul Lepidopterelor României/Verzeichnis der Schmetterlinge Rumäniens. Societatea Lepidopterologică Romană, Cluj-Napoca.

Sárkány-Kiss A., Sîrbu I., Bába K. Freshwater mollusc species from the River Someş/Szamos, related to their ecological conditions în „The Somes/Szamos River Valley – A study of the geography, hydrobiology and ecology of the river system and its environment”. Sarkany-Kiss A. and Hamar J. (eds.). Szolnok-Szeged-Târgu Mureş.

Szállassy N. 1999. The occurrence of mayfly (Ephemeroptera) larvae along the River Someş/Szamos în „The Somes/Szamos River Valley – A study of the geography, hydrobiology and ecology of the river system and its environment”. Sarkany-Kiss A. and Hamar J. (eds.). Szolnok-Szeged-Târgu Mureş.

Szító A., Mózes K. 1999. The Oligochaeta and the chironomida fauna în the River Someş/Szamos system in „The Somes/Szamos River Valley – A study of the geography, hydrobiology and ecology of the river system and its environment”. Sarkany-Kiss A. and Hamar J. (eds.). Szolnok-Szeged-Târgu Mureş.

Weber P., Lörincz I. 1999. Avifauna of the River Someş/Szamos valley în „The Somes/Szamos River Valley – A study of the geography, hydrobiology and ecology of the river system and its environment”. Sarkany-Kiss A. and Hamar J. (eds.). Szolnok-Szeged-Târgu Mureş.

*** http://www.eea.europa.eu/ site-ul Agenţiei Europene de Mediu, sursa pentru Harta folosinţei terenurilor (Corine Land Cover 2006).

*** 1980. Sălaj. Monografie (seria Judeţele Patriei). Editura Sport-Turism. Bucureşti.

*** 2011. Formularul Standard Natura 2000 pentru siturile de importanţă comunitară (www.mmediu.ro accesat la data de 15 noiembrie 2012)

*** 2011. Formularul Standard Natura 2000 pentru ariile de protecţie specială (www.mmediu.ro accesat la data de 15 noiembrie 2012).

 

Anexa 10

 

Exemplu fişă bibliografică

Model Protocol de inventariere floristică

Model Protocol de inventariere palinologică


 

 

Anexa 11

 

 

Anexa 12